Doamne, de o vreme-ncoace
Plânge cerul... plânge mult
Lacrimile cad în ploaie
Iar eu şoapta le-o ascult
Şi îmi pare Domnul meu
Că prin picuri ne vorbeşti
Şi deşi Te-am întristat
Ne mai rabzi... ne mai iubeşti...
De o vreme plouă, plouă
Ziua, noaptea fără-oprire
Norii Te-au ascuns de noi
Şi-am căzut în aţipire
Iar în inimile reci
Ploaia şi-a făcut o casă
Şi ni-e dor... ni-e dor de soare
De-o zi caldă şi frumoasă!
Acum s-a pornit şi vântul
Frunzele să răvăşească
Şi suspină printre ramuri
Liniştea s-o fugărească
Iar în toată vânzoleala
Gândul meu se-avântă-n zbor:
-Doamne, de o vreme-ncoace
Plouă mult... plouă cu dor!

Vulcan-17-06-2023
Mary